Solicităm ca cerul să fie împărțit de toți și ca toți europenii să primească o cotă de carbon egală pentru aeronavele lor, pe care noi, cei mai modești, o vom putea folosi pentru a-i finanța pe cei bogați, doar pentru a le arăta valoarea climei și pentru a anticipa mecanismul global de contabilizare a carbonului.
Este cerul pentru toată lumea?
Oamenii de știință (IPCC, Copernicus, GCP, IPSL etc.) ne asigură că condiția de supraviețuire a omenirii este revenirea la limitele planetare înainte de 2050 (în prezent consumăm două planete pe an) și că trebuie să începem cu gazele cu efect de seră: trebuie să reducem emisiile antropice anuale ale planetei (emisii de origine umană) de la 54 Gt CO2e în prezent la mai puțin de 15 sau 20 în 2050.
Călătoriile cu avionul reprezintă 5% din aceste emisii și cresc mai mult decât toate celelalte, cu disparități îngrijorătoare: în termeni practici și simbolici, este primul efect climatic care trebuie redus.
Semnați petiția înaintată Comisiei Europene pentru a introduce o justiție climatică europeană pentru transportul aerian astăzi și pentru toate achizițiile mâine.
Mecanismul: o agenție a carbonului în fiecare țară care să aloce 500 de puncte de carbon fiecărui cetățean și ghișee locale unde să vândă surplusurile, astfel încât cei mai bogați să poată cumpăra surplusuri... dar la prețuri din ce în ce mai mari.
Pentru că această alocare se reînnoiește în fiecare an cu 6% mai puțin (penurie) și mulți voluntari pentru climă vor refuza să își vândă surplusurile, crescând astfel prețul punctului de carbon. Cum fiecare bilet de avion este nominativ, biletele de companie sunt supuse acelorași puncte de carbon în toată Europa.
SkyTroc
Companiile de transport aerian sunt apoi supuse registrului de carbon în funcție de valorile Ademe care urmează să fie rafinate, de exemplu 0,152 kgCO2/km pentru distanțe lungi și 0,187 kgCO2/km pentru distanțe medii (inclusiv rezistența la înaintare). În cazul în care pot demonstra o amprentă mai mică, ele pot prezenta acest lucru agenției de carbon din țara respectivă. În acest fel, ei sunt încurajați să utilizeze aeronave mai economice și să umple mai bine locurile (limitarea zborurilor).
Unele țări pot adăuga o taxă la prețul de răscumpărare a excedentelor, pentru a finanța cercetarea și dezvoltarea în sectorul aviației. Alocarea de 500 de puncte propusă mai sus urmează să fie recalculată în funcție de datele privind aviația din fiecare țară. Aceasta ar putea fi de 400 de puncte dacă volumul de carbon din aviație al țării (în milioane de tone de CO2e) reprezintă jumătate din numărul de locuitori.
Cerul meu, carbonul meu
La fel ca în cazul contului de carbon, alocarea din anul respectiv nu poate fi reportată în anii următori, deoarece va fi reînnoită automat. În cazul unei persoane care dorește să facă o călătorie la fiecare cinci ani, aceasta își va repartiza bugetul de carbon prin intermediul unui cont mediu.
În termen de doi ani, fiecare țară va trebui să introducă contabilitatea carbonului pentru toate achizițiile de produse și servicii, prin introducerea obligativității registrelor de carbon pentru toate companiile și departamentele guvernamentale și prin obligația experților contabili de a verifica bilanțul anual între ieșirile și intrările de carbon. Aceasta este garanția sincerității și veridicității etichetării carbonului.
Propunerea :
Noi, cetățenii europeni, care am devenit conștienți de pericolul climatic aflat în centrul extincției de 6ᵉ în curs, cerem Comisiei Europene să inițieze trocul de carbon în avionul CCA, Skyquota, pentru a da același drept tuturor europenilor, de exemplu 500 kg de echivalent CO2 pe persoană și pe an, în aceeași logică ca și mecanismul cantitativ al contului de carbon care ar putea continua Skytroc după ce și-a demonstrat eficiența.
Concret, cele 500 de puncte de carbon ale fiecărei persoane ar putea fie să fie utilizate pentru a reduce conținutul de carbon al zborurilor cumpărate, fie să fie vândute la ghișeul local ca venit de sobrietate, finanțat de călătorii care nu au suficient din cota lor, la un preț din ce în ce mai mare pe punct de carbon.
Pentru a realiza acest lucru, fiecare stat membru înființează o agenție de carbon care să distribuie punctele de carbon și să verifice dacă nu există fraude. Această agenție elaborează contoare de carbon pentru vânzare și cumpărare, pentru a limita creșterea emisiilor de carbon; în aceeași logică cu mecanismul contului de carbon, alocarea anuală este reînnoită cu 6% mai puțin în fiecare an, alimentând astfel creșterea prețului punctului de carbon.
Noi propunem ca toate statele membre să aplice CCA, lăsându-le în același timp opțiunea de a nu o face imediat, dar acest lucru ar face imposibilă vânzarea de bilete de avion către alți europeni.
Cine se află în spatele acestui proiect?
Proiectul provine de la asociații, oameni de știință și politicieni care sunt preocupați de modul în care se poate decarboniza economia globală și de unde să înceapă! De ce nu avionul?
Escape-jobs.fr pour l'emploi sans carbone (Escape-jobs.fr pentru un loc de muncă fără carbon) este animat de o dorință permanentă de decarbonizare a economiei pentru a limita haosul climatic și a reveni la echilibrul planetar înainte de 2050, fără nedreptate socială și prin dezvoltarea de locuri de muncă utile.
Un element-cheie în acest sens este Carbon Account Alliance, care propune testarea acestui mecanism global, având ca punct de plecare TCA.
În ceea ce privește oamenii de știință, mișcarea este susținută de Dominique Bourg, Thomas Piketty și Lucas Chancel, Alain Trannoy și Pierre Henri Bonno (la originea conceptului de ATT prin publicația lor științifică și articolul publicat în Ouest France) David Van Reybrouck și Jezabel Couppey-Soubeyran în dosarul său despre bani.
În mass-media, Jean-Marc Jancovici apără limitarea transportului aerian prin cote.
Pe scena politică, Delphine Batho și François Ruffin conduc în Franța un proiect de lege pentru introducerea de cote de aeronave.
Grupul de reflecție Shift-Project și ADEME, agenția națională franceză pentru tranziția climatică, au realizat cele mai complete dosare pe această temă.
Calculați-vă următoarea călătorie:
De ce Europa?
Europa este punctul de declanșare a decarbonizării... A luat inițiativa înființării IPCC pentru a înțelege mai bine riscurile asociate încălzirii globale. În 2024, știm că omenirea generează 54 de miliarde de tone de echivalent CO2 în fiecare an, dintre care 5 miliarde de tone pentru UE.
Știm că, în 30 de ani, va trebui să revenim la echilibrul planetar (emisii mai mici decât cele care pot fi absorbite de păduri și oceane), adică să emitem mai puțin de un miliard de tone de CO2e pe an.
Europa este, de asemenea, responsabilă de primele emisii industriale de gaze cu efect de seră, deoarece a inițiat economia cărbunelui și apoi cea a petrolului și a provocat începutul Antropocenului, era geologică actuală, caracterizată prin faptul că omul (anthropos) este cel care schimbă planeta.
Din punct de vedere geografic, Europa este bine situată într-o zonă temperată, unde efectele încălzirii globale sunt încă limitate și nu îi va obliga pe copiii săi să migreze, așa cum s-a întâmplat pe alte continente.
Europa a inițiat marile evoluții intelectuale de pe Pământ, cu Renașterea din secolul al XVI-lea, apoi cu Secolul Luminilor, care a fost primul care a conștientizat limitele planetare, cu lucrările lui Marx și Engels, cu regretabila perioadă de colonizare, cu crearea Ligii Națiunilor, a Organizației Națiunilor Unite și apoi a Uniunii Europene, care reunește 27 de democrații sub sloganul "Uniți în diversitate".
Astfel, Uniunea Europeană are o capacitate democratică formidabilă, fiind capabilă să încredințeze cetățenilor deciziile esențiale pentru binele umanității.
În acest sens, Uniunea Europeană este în măsură să demonstreze puterea consumatorilor de a stimula întreprinderile să inoveze, prin intermediul punctului esențial al mecanismului contului de carbon, și anume efectul de pârghie al acestuia.
Efectul de pârghie: dacă 100 % dintre consumatori pun presiune asupra conținutului de carbon, întreprinderile vor face reduceri pentru a rămâne în cursă! A trăi cu 2 000 kg de CO2 în 2050 va fi probabil echivalent cu cele 6 000 kg de astăzi (9 000 este media franceză, 7 000 este media mediană, 6 000 este media persoanelor cu mijloace modeste).